filozofia obiectuala

X.11.3 Lanţul structural al biosistemelor

Odată precizat elementul fundamental (prima verigă a lanţului), şi cunoscānd şi limita maximă a mulţimii generatoare (mediile periferice ale planetei), putem stabili o structură a nivelurilor de organizare ale biosistemelor existente pe acestă planetă. Vom folosi aceeaşi metodă pe care am utilizat-o īn cap. 1 pentru reprezentarea nivelurilor de organizare a SMAN, īn care nivelurile de organizare sunt colegate prin operatorul [] (operator de implicare structurală):

                                      (X.11.3.1)

 

Relaţia X.11.3.1 reprezintă lanţul structural al organizării biosistemelor de pe Terra, īn care acronimele folosite īnseamnă:

              CP     -   celule procariote;

              CE     -   celule eucariote;

              MC   -   medii celulare (populaţii celulare, medii de tip G pentru mediile bacteriene disperse, medii de tip S pentru mediile tisulare sau bacteriene compacte);

              OR    -   organe (sisteme de medii tisulare cu funcţii precizate cum ar fi intestinul, ficatul, pancreasul, rinichiul, creierul etc.);

              AF     -   aparate funcţionale (sisteme formate din organe, cu funcţii precizate, cum ar fi aparatul digestiv, cel respirator, excretor, de reproducere etc.);

              OG    -   organisme (un sistem autonom de aparate funcţionale);

              MOG     -      medii organismale (populaţii de organisme, medii īn general de tip G);

              BSP   -   biosfera planetară, sistemul global format din totalitatea populaţiilor organismale şi celulare existente simultan īn mediile periferice ale unei planete.

Dacă ţinem cont că nivelurile de organizare OR şi AF nu pot fi cu existenţă independentă, ele sunt doar părţi (subsisteme) ale unui sistem OG, relaţia X.11.3.1 se simplifică devenind:

                                                            (X.11.3.2)

 

relaţie ce reprezintă lanţul structural al organizării biosistemelor autonome de pe Terra (cele ce īndeplinesc toate criteriile modelului de biosistem).

 

Comentariul X.11.3.1: Cititorul a remarcat desigur că īn relaţia X.11.3.2, spre deosebire de relaţia 1.2.3 din cap. 1, lipsesc semnele de īntrebare ce marchează limitele posibile ale nivelurilor de organizare pentru SMAN. Este şi firesc, deoarece SMB au o limită inferioară a nivelului de descompunere (există sisteme elementare indiferent de nivelul de cunoaştere), aşa cum reiese din cele discutate īn această anexă. La nivel planetar există şi o limită maximă īn sensul compozabilităţii, dictată de dimensiunile mediilor periferice ale planetei rezidente, medii īn care este distribuit BSP. Dacă īn privinţa limitei inferioare a organizării SMB filosofia obiectuală postulează clar că pentru SMB cu suport abiotic atomic biosistemele CP sunt sisteme elementare, īn privinţa limitei superioare există posibilitatea existenţei unor sisteme formate din BSP diferite, aflate īn acelaşi SP (ceea ce se īncearcă acum prin colonizarea Lunii şi a lui Marte), sau īn SP diferite, īn ipoteza unui avans al cunoaşterii suficient pentru asigurarea fluxurilor de biosisteme la distanţe  astronomice. Sublinierea anterioară are rostul ei, şi anume, să precizeze că o limită inferioară a nivelurilor de organizare există īn cazul unui anumit mediu de existenţă, format din SMAN cu un anumit nivel de organizare (īn cazul biosistemelor cunoscute, acest mediu este un mediu LA - apa - aşa cum am discutat mai īnainte). Pentru altă generaţie de medii, cum ar fi MFP, aşa cum au apărut din ele SMAN, nu este exclusă posibilitatea apariţiei şi a unei alte generaţii de biosisteme avīnd ca suport abiotic elementele MFP.

 

Īn continuare putem observa că sistemele CP, CE şi OG sunt de tip centralizat (SC, toate funcţiile celulare sunt controlate de SPI celular existent īn nucleu sau de cel neuronal), iar sistemele MC, MOG şi BSP sunt sisteme distribuite (SD, īn care interacţiuni nu există decāt īntre elementele vecine). Apare astfel īn lanţul structural o interesantă alternare a tipurilor de sisteme:

                                                                                          (X.11.3.3)

 

Cititorul trebuie să īnţeleagă că acest lanţ structural nu are nicio legătură cu clasificările taxonomice existente īn biologie, clasificări preocupate mai mult de regnuri, ordine, specii etc. Evident că şi aceste clasificări sunt utile deoarece ele scot īn evidenţă componentele comune şi cele diferenţiale ale diferitelor clase de biosisteme existente, dar ele nu privesc nivelurile de organizare.

 

Copyright © 2006-2008 Aurel Rusu. All rights reserved.