filozofia obiectuala

X.5.2 Dihotomie

Conform Dicţionarului Enciclopedic, componentul diho provine din grecescul dicha - separare, în două (cele două semnificaţii aparţin la două cuvinte diferite ce conţin acelaşi component diho şi anume dihotermia şi dihotomia). Componentul tomia provine evident tot din greacă şi anume de la tome - secţiune, tăiere. Din p.d.v. semantic, dicţionarele indică trei valori pentru termenul dihotomie:

1)     (LOG) Diviziune cu doi membri;

2)     (BOT) Mod de ramificare a talului şi a tulpinilor în două ramuri egale, care se divid la rândul lor în alte două ramuri egale ş.a.m.d.

3)     Cheie de determinare a genurilor şi speciilor de plante şi animale.

O precizare foarte utilă ne aduce Dicţionarul de Logică în cazul termenului clasificarea dihotomică - “Clasificarea obiectelor dintr-o mulţime în două clase. De ex. numerele naturale se clasifică în pare şi impare. De regulă c. d. se face după o proprietate şi generează o clasă pozitivă şi una negativă (complementară). Se poate spune că orice proprietate generează, în raport cu clasa la care se aplică o c.d. .”

Acelaşi dicţionar ne indică existenţa unei alte clasificări, clasificarea politomică pozitivă, “clasificare a unei mulţimi de obiecte în n clase (n > 2) astfel că toate clasele sunt pozitive (nu există clase formate prin simplă complementaritate). Sistemul de clasificare din biologie este un exemplu de c.p.p.”

Din cele descrise mai sus rezultă că dihotomia este tot o relaţie (un proces abstract) şi anume de separare în două părţi a unui obiect abstract, părţi ce vor primi atribute calitative diferite cu toate că provin dintr-un acelaşi obiect iniţial. Aşadar dihotomia aplicată unui obiect abstract (baza) îl va separa în alte două obiecte ce vor deveni complementare, şi reciproc, două obiecte abstracte ce sunt considerate complementare au o origine comună - baza divizată prin dihotomie.

 

Copyright © 2006-2008 Aurel Rusu. All rights reserved.