filozofia obiectuala

7.1.3 Modelul comun al sistemelor formate din biosisteme

Am indicat doar două tipuri de sisteme materiale (atāt sistemele statale cāt şi biosistemele fiind evident sisteme materiale) la care se remarcă foarte clar structura lor internă bazată pe o multitudine de fluxuri, dar exemplele pot continua cu sistemele familiale (sistemele element ale societăţilor umane, dar şi ale altor societăţi de animale sexuate), sistemele economice (de la micul meseriaş pānă la corporaţiile transnaţionale). Toate sistemele materiale menţionate sunt fie biosisteme individuale, fie sisteme formate din biosisteme, fie sisteme artificiale construite de către biosisteme.

Toate aceste sisteme au īn comun cāteva caracteristici (atribute specifice):

a)    Existenţa unor fluxuri stocate īntr-un domeniu spaţial interior, separat (izolat) de domeniul exterior printr-o SRS. Aceste fluxuri sunt fluxurile interne vitale;

b)    Existenţa unor fluxuri coerente de interschimb (import/export) prin această SRS, prin intermediul cărora sistemele fie īşi completează propriile stocuri interne (fluxuri import), fie contribuie la completarea stocurilor altor sisteme externe (fluxurile export);

c)    Mărimea stocurilor interne determină durata de viaţă a sistemului, viaţa acestuia īncetānd atunci cānd oricare din fluxurile vitale īşi vor fi terminat resursele;

d)    Durata de viaţă individuală a sistemelor asociate poate fi mărită (mai ales īn condiţii externe nefavorabile, de lipsă de resurse) prin furnizarea reciprocă a fluxurilor necesare completării stocurilor interne.

Aşa cum vom vedea īn cap. 9, atributele comune unei mulţimi de obiecte formează modelul clasei de obiecte respective; pentru sistemele descrise mai sus, atributele comune de la punctele a şi b definesc un model general, modelul triadei de fluxuri, model ce poate descrie funcţionarea oricărui sistem material menţionat mai sus, de la biosistemele individuale celulare pānă la cele mai complexe sisteme formate din biosisteme sau de către biosisteme. Se pune aceeaşi īntrebare ca şi īn cap.1:

Dacă un model este valabil pentru un anumit domeniu foarte larg[1] al cunoaşterii actuale a organizării sistemelor materiale, de ce n-ar fi valabil şi īnafara acestui domeniu, adică pentru sistemele materiale abiotice ?

Ei bine, acesta a fost punctul de plecare pentru elaborarea modelului general de sistem material: modelul triadei de fluxuri.

 



[1] De la cāţiva micrometri cāt este ordinul de mărime spaţial al unei celule procariote pānă la dimensiunile planetare ale sistemului socio-economic mondial.

Copyright © 2006-2008 Aurel Rusu. All rights reserved.