filozofia obiectuala

9.2.3 Clase de obiecte abstracte

Să mai presupunem īn continuare că tot la momentul t mai există un alt obiect material extern identic cu primul, a cărui reprezentare internă este obiectul abstract concret Obx2:

                                                             (9.2.3.1)

 

Principiul excluziunii spaţio-temporale a obiectelor compacte[1] postulează că cele două obiecte existente simultan nu pot ocupa acelaşi domeniu spaţial, aşa că al doilea obiect trebuie să aibă o altă poziţie spaţială, astfel īncāt domeniile lor interne să fie disjuncte, cel mult adiacente. Ca urmare, cele două obiecte (mai exact referinţele lor interne T) vor avea poziţii spaţiale externe diferite, şi . Īn cazul celor două obiecte identice, poziţiile spaţiale diferite sunt singurele proprietăţi ce permit distingerea (separarea, deosebirea) obiectelor īntre ele. Aşa cum am discutat īn cap. 3, pentru ca două obiecte să fie discernabile, īntre proprietăţile lor trebuie să existe o diferenţă de proprietate (contrast) fie cantitativ, fie calitativ, fie ambele. Īn exemplul nostru contrastul este un vector:

                                                                                                     (9.2.3.2)

 

Definiţia 9.2.3.1: Proprietăţile obiectelor abstracte īntre ale căror valori (calitative şi/sau cantitative) există diferenţe ce permit deosebirea obiectelor īntre ele, se numesc proprietăţi specifice (sinonim proprietăţi diferenţiale).

 

Cu excepţia poziţiei externe, atāt seturile de proprietăţi cāt şi mărimile celor două domenii suport ale celor două obiecte sunt identice, cu alte cuvinte, īntre proprietăţile de acelaşi tip (omoloage) ale celor două obiecte nu există diferenţe.

 

Definiţia 9.2.3.2: Proprietăţile unei mulţimi sistemice de obiecte abstracte īntre ale căror valori nu există diferenţe calitative şi/sau cantitative, se numesc proprietăţi comune ale acelei mulţimi de obiecte.

 

Proprietăţile comune ale celor două obiecte Obx1 şi Obx2, din care este exclusă poziţia spaţială externă (atributul specific), formează modelul unui alt obiect abstract ce nu mai are niciun corespondent īn lumea externă a SPI (este o simplă cantitate finită de informaţie asociată unui SSI intern):

                                                                       (9.2.3.3)

 

Definiţia 9.2.3.3: Toate obiectele abstracte ce au acelaşi model formează o clasă de obiecte abstracte.

Definiţia 9.2.3.4: Obiectul abstract format din proprietăţile comune ale unei mulţimi de obiecte abstracte se numeşte model de clasă.

 

Mai īnainte am văzut că obiectul abstract concret este o reprezentare īn memoria unui SPI a unui singur obiect extern. Acum constatăm că obiectul abstract clasă este o reprezentare (tot īn memoria SPI) a unei mulţimi de obiecte.

 

Definiţia 9.2.3.5: Mulţimea obiectelor ce aparţin unei anumite clase constituie mulţimea suport a respectivei clase.

 

Comentariul 9.2.3.1: După introducerea noţiunii de mulţime suport a unei clase de obiecte abstracte putem observa că obiectele abstracte concrete (senzoriale) au īntotdeauna ca suport un singur obiect (echivalentul din matematici a mulţimii cu un singur element, noţiune interzisă īn filosofia obiectuală deoarece aici mulţimea de obiecte şi obiectul singular sunt noţiuni diferite). 

 

Īn general, mulţimea suport a unei clase de obiecte abstracte este nedefinită ca număr de elemente, dar pentru procesul de abstractizare nici nu este important acest număr (este suficient ca mulţimea suport să fie sistemică).

Īn cazul discutat mai sus, mulţimea suport a clasei Obx are doar două elemente. La fel cum am definit īn cap. 2 suportul unei distribuţii ca mulţimea valorilor singulare pe care le poate lua variabila independentă, şi īn cazul claselor există o mulţime de obiecte singulare (individuale, particulare) care au acelaşi model (modelul clasei) dar atribute specifice diferite. Un anumit element al mulţimii suport (un obiect particular al clasei) se obţine prin asocierea (adăugarea) la modelul clasei a cel puţin unui atribut specific acelui obiect.

 

Definiţia 9.2.3.6: Un obiect singular (particular) din mulţimea suport a unei clase, obţinut prin asociarea la modelul clasei a unui atribut specific acelui obiect, se numeşte o instanţă a clasei respective.

 

Oricare din obiectele Obx1 sau Obx2 sunt instanţe (obiecte particulare) ale clasei Obx obţinute prin asocierea la modelul comun al clasei a poziţiei spaţiale specifice fiecărui obiect.

 



[1] Presupunem că atāt Obx1 cāt şi Obx2 sunt obiecte compacte.

Copyright © 2006-2008 Aurel Rusu. All rights reserved.