filozofia obiectuala

Cap.7 SISTEME MATERIALE

 

7.1 Modelul fluxurilor

Oamenii au observat din cele mai vechi timpuri mişcarea obiectelor din jur, atāt a obiectelor singulare, cāt şi a mulţimilor de obiecte. S-au identificat proprietăţile mişcării obiectelor şi s-au elaborat legi generale pentru aceste mişcări. Īncă de pe vremea grecilor antici savanţii au fost conştienţi totul īn jur este mişcare, fie individuală, fie colectivă. Īn momentul īn care oamenii au ştiut toate corpurile au o structură internă bazată pe atomi şi molecule, a reieşit orice mişcare a unui corp solid, lichid sau gaz este o mişcare colectivă, la fel cum erau mişcările de trupe, ale turmelor de animale, ale stolurilor de păsări etc. Aceste mişcări colective sunt foarte evidente mai ales la nivelul societăţilor umane, societăţi organizate īn familii, clanuri, triburi, popoare etc. Pentru cei ce observau activitatea umană era foarte clar īntre aceste forme de organizare existau mişcări colective (mai ales de războinici ce atacau o colectivitate vecină şi le luau bunurile biotice şi abiotice). După ce se săturau de războaie, īntre aceleaşi colectivităţi aveau loc alte mişcări colective, schimburile de obiecte necesare (mărfuri), obiecte care erau fie produse natural (sclavi, animale, fructe, seminţe etc.) fie artificial (arme, obiecte casnice etc.). Am văzut īn capitolele anterioare aceste mişcări colective (distribuite) se numesc fluxuri. analizăm foarte pe scurt diferite niveluri de organizare ale acestor fluxuri observabile īn lumea reală.

 

Copyright © 2006-2008 Aurel Rusu. All rights reserved.