X.2.2 Distribuţia statelor pe suprafaţa Terrei

Aşa cum sugerează deja numele distribuţiei, avem o distribuţie spaţială cu suport 3D[1] (suprafaţa uscatului Terrei, neglijând pentru simplitate zonele apelor teritoriale) a atributului suveranitate statală, atribut compus din foarte multe componente (printre care numele statului, imn, drapel, limbă oficială, formă de guvernământ, sistem de apărare, sistem economic, populaţie, recunoaştere internaţională, teritoriu ocupat etc.). Acest atribut poate fi reprezentat în sintaxa obiectelor abstracte ca:

{e_k  S_k} = {{nume}×{imn}×{drapel}×{sistem politic}×...}          (X.2.2.1)

unde S_k este atributul calitativ suveranitate statală al statului k, iar e_k este atributul existenţial (cantitativ) al acestuia. Prin convenţii internaţionale s-a atribuit pentru e_k aceeaşi valoare juridică unitate (valoare care conform normelor de drept internaţional echivalează cu egalitatea statelor din p.d.v. politic), dar atributele calitative S_k  nu vor fi niciodată identice (rolul lor este tocmai acela de a separa, discerne, obiectele state între ele). Atributul S_k este uniform distribuit pe o suprafaţă ce se numeşte teritoriu statal (domeniul spaţial intern al obiectului stat), între teritoriile statelor vecine existând o linie de separaţie: graniţa (frontiera) comună. Fiecare stat are o capitală (referinţa internă a domeniului statal), cu coordonate cunoscute (poziţia spaţială pe suprafaţa globului terestru), faţă de care se evaluează poziţiile obiectelor interne statului respectiv[2]. De asemenea, fiecare stat are o putere administrativă (un guvern), referinţa internă a mediului social ce populează statul respectiv.

Această distribuţie (a suveranităţii statelor) luată în ansamblu este evident neuniformă, superputerile fiind mult "mai suverane" decât statele mai debile.

Comentariul X.2.2.1: Cu toate că de jure statele sunt considerate egale din p.d.v. al suveranităţii, această egalitate este de facto la fel de reală ca şi egalitatea oamenilor între ei; până la urmă, suveranitatea unui stat este un atribut global, rezultat al cumulării tuturor potenţialelor de care dispune statul respectiv, mai ales al celor politice, economice şi militare (acestea constituind suportul real al suveranităţii).

De asemenea, dimensiunile acestor state variază foarte mult, de la câţiva km² la circa 10⁷ km², în funcţie de resursele şi lăcomia guvernanţilor acestora de-a lungul istoriei. Important pentru scopul acestei anexe este că toate sunt elemente ale distribuţiei specificate în titlu, indiferent de aria şi puterea lor. Statutul de element indică faptul că din punct de vedere al atributului distribuit uniform - suveranitatea statală recunoscută de celelalte state - şi numai a acestuia, s-a atins limita decompozabilităţii.

Comentariul X.2.2.2: Majoritatea statelor mai au o distribuţie internă a zonelor teritoriale cu administrare proprie (un fel de suveranitate mult limitată), cu o referinţă proprie (centrul regional), dar fără acces direct la relaţiile externe politice şi militare ale statului în ansamblu. De asemenea mai există o distribuţie internă spaţială şi pentru celelalte obiecte interne (localităţi, zone agricole, turistice sau industriale, baze militare etc). Cu alte cuvinte din p.d.v. al altor criterii sistemul statal este încă decompozabil dar nu şi din p.d.v. al suveranităţii statale.