X.3.1.3 Concluzii

1)      Obiectele abstracte ce aparţin unei anumite clase au toate acelaşi model; cum din clasa numerelor reale din matematici fac parte şi numerele întregi, şi cele raţionale, şi cele iraţionale, rezultă că toate aceste categorii (submulţimi ale {R}) sunt formate tot din VAE, aşadar pentru reprezentarea unei valori concrete sunt necesare o infinitate de cifre. O dovadă în acest sens este faptul că atât numerele iraţionale cât şi cele transcendente au un număr (recunoscut oficial) infinit de zecimale, continuitatea axei numerelor reale cerând şi de la ceilalţi membri (valori singulare) să posede acelaşi număr infinit de zecimale pentru reprezentarea lor. O reprezentare corectă a numerelor întregi ca VAE ar însemna (în sintaxa zecimală de exemplu) numărul întreg urmat de o infinitate de zerouri după separatorul zecimal. Convenţia tacită de renunţare la şirul de zerouri în reprezentările curente ale numerelor întregi nu înseamnă şi abdicarea de la principiul că orice număr din {R} este identic ca model cu oricare alt număr apartenent acestei mulţimi, toate fiind VAE.

2)      Necesitatea unei infinităţi de cifre pentru reprezentarea completă a unei VAE  face ca astfel de numere să nu fie realizabile nici material şi nici abstract (deoarece ar necesita un SSI cu dimensiuni infinite), aceste numere fiind aşadar virtuale, neputând exista ca valori concrete (instanţe ale clasei). Se impune astfel precizarea că în ciuda denumirii de mulţime a numerelor reale, această mulţime conţine exclusiv numere virtuale.

3)      Realizabilitatea unei valori numerice este inseparabil legată de necesitatea ca acea valoare să conţină o cantitate finită de informaţie cantitativă; aşadar orice valoare material sau abstract realizabilă trebuie să aibă un interval de nedeterminare. Evident, acest interval se reduce treptat, pe măsura avansului tehnologic şi ştiinţific, însă el nu va fi niciodată nul.

4)      Obiectul virtual "mulţimea numerelor reale" din matematicile oficiale reprezintă un model asimptotic, o limită imposibil de atins pentru obiectele realizabile, dar spre care tind toate valorile numerice pe măsura avansului în cunoaştere. El este un exemplu de idealizare extremă a unei noţiuni: cea de valoare numerică (atribut existenţial, scalar).

5)      Filosofia obiectuală este structurată pe obiecte, existând în permanenţă un control asupra tipurilor de obiecte folosite pentru modelarea cunoaşterii umane. Este normal ca obiectele şi procesele asociate acestora, menite să modeleze sistemele materiale, să fie din clasa obiectelor material realizabile. De asemenea, obiectele abstracte concrete cu care pot opera SPI reale în cadrul proceselor abstracte, trebuie să fie din clasa obiectelor abstract realizabile, obiecte ale căror valori cantitative trebuie să fie finite, indiferent de nivelul de performanţă al SPI. Pe de altă parte, aşa cum am văzut în cap. 9, realitatea absolută are atribute cu valori cantitative infinite, valori ce fac parte din mulţimea virtuală (matematică) {R}. Cu alte cuvinte, mulţimea continuă {R}, la fel ca şi realitatea absolută sunt obiecte virtuale, asimptotice, spre care tinde orice cunoaştere, dar trebuie să fim conştienţi că orice cunoaştere realizabilă nu le poate atinge.