Cap.5 FLUXURI

5.1 Introducere

Noţiunea de flux este esenţială pentru înţelegerea filosofiei obiectuale, prin urmare vom acorda o atenţie aparte pentru prezentarea sensului exact atribuit acestei noţiuni pe parcursul lucrării, mai ales că în unele publicaţii ea este utilizată cu alte semnificaţii. De exemplu pentru Dicţionarul Enciclopedic[1] termenul flux (derivat din lat. "fluxus"- curgere) înseamnă:

-     (FIZ) Curent de particule;

-     (FIZ) Mărime ce caracterizează viteza de transmitere a unei alte mărimi printr-o anumită suprafaţă;

-     (FIZ) Numărul liniilor de câmp ce traversează o anumită suprafaţă;

-     (TEHN) Circulaţie continuă a materiei prime, a semifabricatelor etc. în succesiunea operaţiilor dintr-un proces tehnologic;

-     (INFO) Ansamblul datelor, informaţiilor şi deciziilor necesare desfăşurării unei anumite activităţi;

-     (INFO) Raportul dintre cantitatea de informaţie şi timpul în care ea este transmisă;

-     (BIOL) Circulaţie continuă de lichid (sânge, sevă) sau de informaţie într-un  biosistem;

-     (MAT) Integrala de suprafaţă a componentei normale a unui vector.

Din lista de mai sus, mult scurtată faţă de dicţionar, observăm că aproape fiecare domeniu profesional defineşte fluxul în manieră proprie, unele definiţii fiind contradictorii, în sensul că odată flux înseamnă un proces de mişcare a unei mărimi, şi altă dată o intensitate a acestui proces. Filosofia obiectuală, prin "vocaţia" sa unificatoare ce derivă din gradul său de generalitate, clarifică aceste aspecte în cele ce urmează.