3.2 Obiecte elementare

După criteriul P1, cel mai simplu obiect este cel ce are în setul de atribute distribuite un singur component. Atributul suport poate fi şi el multicomponent, multidimensional, cum este de exemplu spaţiul 3D euclidian, organizat ca un set de distribuţii liniare cu direcţii (axe) independente. Din p.d.v. al criteriului P2, cel mai simplu obiect este cel distribuit pe un atribut suport 1D (cu o singură dimensiune). Am văzut în cap. 2 că şi distribuţiile pot fi mai simple sau mai complexe şi că cea mai simplă distribuţie primară este distribuţia uniformă. Aşadar din p.d.v. al criteriului P3 cel mai simplu obiect este cel ce are un atribut distribuit uniform. Mărimea domeniului suport al unui obiect poate fi oricât de mare dar finită, sau oricât de mică, dar nu zero (pentru obiectele realizabile)[1]. Cel mai mic domeniu suport pentru un obiect realizabil, aşa cum am văzut tot în cap. 2, este diferenţa dintre două valori singulare normale adiacente (succesive), cu echivalentul ei geometric - un PD. Cuantele de domeniu PD pot fi concatenate (alipite) pentru a forma domenii de orice mărime. Din p.d.v. al criteriului P4, cel mai simplu obiect este prin urmare cel ce are ca suport un PD 1D, adică un element de distribuţie primară realizabilă cu suport monodimensional.

Sistemul de referinţă intern al unui obiect va fi format din atâtea elemente câte dimensiuni are suportul şi câte atribute distribuite există în set. Pentru un obiect izolat (care nu are relaţii cu exteriorul), toate aceste valori de referinţă sunt egale cu zero (referinţă absolută). în cazul mulţimilor sistemice de obiecte între care există relaţii, va exista şi un sistem de referinţă intern pentru mulţime (global) dar extern pentru obiectele componente. în acest caz, referinţele interne ale obiectelor primesc valori faţă de această referinţă externă comună. Acest proces de atribuire are loc numai pentru acele atribute care sunt implicate în relaţiile dintre obiecte. în concluzie, cel mai simplu obiect ce satisface criteriile P1...P6 - obiectul elementar - este un element de distribuţie primară realizabilă. Acest obiect este compozabil fie în sensul formării unor obiecte cu domenii suport mai mari, fie prin asociere (suprapunere) de proprietăţi, pentru formarea obiectelor multidimensionale.