9.2.3 Clase de obiecte abstracte

Să mai presupunem în continuare că tot la momentul t mai există un alt obiect material extern identic cu primul, a cărui reprezentare internă este obiectul abstract concret Obx₂:

                                                             (9.2.3.1)

Principiul excluziunii spaţio-temporale a obiectelor compacte[1] postulează că cele două obiecte existente simultan nu pot ocupa acelaşi domeniu spaţial, aşa că al doilea obiect trebuie să aibă o altă poziţie spaţială, astfel încât domeniile lor interne să fie disjuncte, cel mult adiacente. Ca urmare, cele două obiecte (mai exact referinţele lor interne T) vor avea poziţii spaţiale externe diferite, şi . în cazul celor două obiecte identice, poziţiile spaţiale diferite sunt singurele proprietăţi ce permit distingerea (separarea, deosebirea) obiectelor între ele. Aşa cum am discutat în cap. 3, pentru ca două obiecte să fie discernabile, între proprietăţile lor trebuie să existe o diferenţă de proprietate (contrast) fie cantitativ, fie calitativ, fie ambele. în exemplul nostru contrastul este un vector:

                                                                                                     (9.2.3.2)

Cu excepţia poziţiei externe, atât seturile de proprietăţi cât şi mărimile celor două domenii suport ale celor două obiecte sunt identice, cu alte cuvinte, între proprietăţile de acelaşi tip (omoloage) ale celor două obiecte nu există diferenţe.

Proprietăţile comune ale celor două obiecte Obx₁ şi Obx₂, din care este exclusă poziţia spaţială externă (atributul specific), formează modelul unui alt obiect abstract ce nu mai are niciun corespondent în lumea externă a SPI (este o simplă cantitate finită de informaţie asociată unui SSI intern):

                                                                       (9.2.3.3)

Mai înainte am văzut că obiectul abstract concret este o reprezentare în memoria unui SPI a unui singur obiect extern. Acum constatăm că obiectul abstract clasă este o reprezentare (tot în memoria SPI) a unei mulţimi de obiecte.

Comentariul 9.2.3.1: După introducerea noţiunii de mulţime suport a unei clase de obiecte abstracte putem observa că obiectele abstracte concrete (senzoriale) au întotdeauna ca suport un singur obiect (echivalentul din matematici a mulţimii cu un singur element, noţiune interzisă în filosofia obiectuală deoarece aici mulţimea de obiecte şi obiectul singular sunt noţiuni diferite). 

în general, mulţimea suport a unei clase de obiecte abstracte este nedefinită ca număr de elemente, dar pentru procesul de abstractizare nici nu este important acest număr (este suficient ca mulţimea suport să fie sistemică).

în cazul discutat mai sus, mulţimea suport a clasei Obx are doar două elemente. La fel cum am definit în cap. 2 suportul unei distribuţii ca mulţimea valorilor singulare pe care le poate lua variabila independentă, şi în cazul claselor există o mulţime de obiecte singulare (individuale, particulare) care au acelaşi model (modelul clasei) dar atribute specifice diferite. Un anumit element al mulţimii suport (un obiect particular al clasei) se obţine prin asocierea (adăugarea) la modelul clasei a cel puţin unui atribut specific acelui obiect.

Oricare din obiectele Obx₁ sau Obx₂ sunt instanţe (obiecte particulare) ale clasei Obx obţinute prin asocierea la modelul comun al clasei a poziţiei spaţiale specifice fiecărui obiect.